Bughea de Jos
- Tip localitate: Comune
Localitatea Bughea de Jos este situata in judetul Argeş, in Depresiunea Câmpulung, la poalele estice ale Dealului Ciocanu (ce apartine de Muscelele Argeşului), pe Râul Târgului. Comuna Bughea de Jos este alcatuita dintr-un singur sat si are aproximativ 3000 de locuitori. Locuitorii se ocupa de agricultura (pomicultura si cresterea animalelor). Localitatea este importanta pentru faptul ca pe teritorul sau este amplasat Mănăstirea Ciocanu, important lacas de cult datand din secolul 16.
Cum ajungeti in Bughea de Jos
Cu autoturismul
Prin DN73 de la Piteşti sau de la Braşov cu abatere in Câmpulung
Cu trenul
Prin gara Câmpulung si de acolo cu mijloace auto.
Cu avionul
Prin aeroporturile din Bucureşti si de acolo cu mijloace auto.




Oana Stan
Oana Stan
alin
Pislaru Bogdan
alin
ion-dorel tanasescu - secretar comuna
Ionut Postoaca
Miu Constantin
jurist Cristian Leonard Sima
Pislaru Raluca
GEORGETA HANGANU
Raluca Gheorghe
ARGESANU VLAICU SIMONA CHARLOTTA
Secatureanu Elena
M-am nascut in aceasta comuna, in Mlaci si merg aproape in fiecare saptamana acolo ca sa-mi "incarc beteriile- sa mai iau o gura de aer" - zic eu.
Va spun ca aici este "Raiul pe pamant" pt. ca nu ma satur niciodata de aerul, soarele, privelistile minunate care se intind pana hat, departe cuprinzand raul Bratia, padurile bogate si lantul muntos ce inconjoara totul. Este ceva mirific!
Ca sa putem admira frumosul de aici care ni se ofera prin munti, paduri, ape, vai, gradini, etc - trebuie sa facem abstractie de peisajul compus din "tigani si gunoaie" s-o luam ca o "pata de culoare" si sa incercam ca fiecare dintre noi sa facem ceva pt. remedierea acestora si popularizarea acestui loc pe care il admira si apreciaza mai mult cei care vin din alte localitati (Ex. bucurestenii "oameni de valoare" ai acestei tari prin actorul Gheorghe Dinica, regizori, pictori, etc. care si-au cumparat case de vacanta sau au construit pensiuni in aceste locuri).
SECATUREANU RAZVAN
Cioaca Adrian
Erea o vreme intunecata nu erea de plimbare,
iam spus lui finu ca daca ma scos degeaba din casa il caftesc
Am ajuns in orasul Campulung Muscel nu imi spunea nimic deosebit,un oras cu strazi inguste care nu iese cu nimic in evidenta ,eram putin dezamagit ca plecasem de acasa Duminica.
la 3 km de oras pe un drum ce serpuieste pe langa un adapost de caini pe langa o groapa de gunoi eram dezamagit, urcand un deal toata privelistea sa schimbat radical.
Am urcat prin sat pana la MLACI la bazinul de apa de aici cuvintele sunt sarace sa va descriu peisajul inconjurator DE VISSS.SATUL BUGHEA DE JOS este situat intrun decor de vis.
voi reveni
calin
Ma numesc Dorgo Calin si sunt de 25 de ani medic balneolog si de recuperare medicala in Tg.Mures.
In 2002 am scris cartea „Transilvania,un Eldorado balnear?” iar in 2005, cartea „Salinoterapia la domiciliu”, carte dupa care in tara noastra au aparut 35 de saline artificiale. In prezent scriu o a treia carte (2009-2010) despre renasterea turismului balnear romanesc. V-as ruga cu multa amabilitate daca ati putea sa-mi transmiteti cateva informatii actuale despre statiunea (localitatea) Dv balneara. Cartea va fi puternic sponsorizata deci, ceea ce-mi veti comunica va ajunge la urechea multor pacienti si oameni de afaceri.
Iata cateva intrebari:
1.-Era “manageriatul” unei locatii balneare mai usor inainte de 1989? A scazut nr de turisti autohtoni si straini in statiunea Dv, dar personalul hotelier si medical? Cauzele? Ati primit cadre noi, specializate, atat pe relatia turistica cat si pe cea medicala? Ati primit ajutor (atunci cand a fost necesar) de la Ministerul Sanatatii sau Institutul de Balneo-fizioterapie Bucuresti?
2.-Functionati in sistem privat, mixt sau exclusiv in „sistem de stat”, prin trimitere prin contract de pacienti de catre Ministerul Muncii si Asigurarilor Sociale (exceptand unele statiuni ce apartin de M.AP.N, JUSTITIEI, ROMTELECOM,etc) ?
3.-Functionarii ce deservesc statiunea (localitatea) DV balnearea, sunt motivati sa lucreze in acel loc? (stimulente prin reducere la cazare, masa , decontarea combustibilului in caz de naveta? Sunt ei mai ales localnici?Aveti lipsa de cadre medicale?
4.-Cum vedeti Dv atragerea turistilor romani si straini in zona?
-prin ameliorarea serviciilor de tot felul, prin investitii pentru repararea bazelor de tratament,aparatura medicala si spatiilor de cazare sau restauratie invechite (cine sa le faca? Primaria, Prefectura, Ministerul Turismului, managerii DV prin atragerea fondurilor europene?),
-prin publicitate masiva pe Internet, pachete balneo-turistice avantajoase?
-prin ameliorarea infrastructurii rutiere, angajare de tineri cu studii superioare in management si orice alte servicii, inclusiv personal medical calificat, diversificarea ofertei balneo-turistice?
-permanentizarea statiunilor balneare sezoniere?
5.-alte idei si propuneri
V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati putea raspunde la aceste intrebari pana in luna august (moment in care imi voi fi terminat si eu periplul meu prin cele 120 de statiuni si localitati balneare). Consider neverosimil faptul ca Ungaria , spre exemplu, tara fara munte si mare, reuseste sa aiba venituri din balneoturism de 3 ori mai mari decat tara noastra, unde salasuiesc 1/3 din resursele balneo-minerale ale Europei, iar directorul mega-firmei germane TUI (Turismus und Urlab International) a afirmat ca litoralul romanesc se afla cu 8 ani in urma celui bulgaresc.
Sunt convins ca impreuna vom gasi raspunsuri si solutii la toate aceste intrebari si vom face cativa seriosi pasi inainte in dezvoltarea turismului balnear al tarii noastre.
Cartea “Renasterea turismului balnear romanesc” va aparea in luna septembrie,a.c., nu va avea pret, (precum nu au avut nici cele anterioare), fiecarea statiune sau localitate balneara va primi cate un exemplar.
Cu stima, Dr.Dorgo Calin
Muia Marcel
Iulian-Copaceni ilfov