Loading

Cotofenii din Fata

  • Tip localitate: Comune

Pe forum

Localitate in judetul Dolj.


ref: 337

Comentarii pentru Cotofenii din Fata


Afisez rezultatele 0-2 dintr-un total de 2
  • 1


cotofeanu
1 July 2009, 19:42
pacat de aceasta comuna cu o istorie atat de bogata si atat de interesanta,sa nu uitam ca a dat numele "culturii cotofeni"a ceramici din neoliticul timpuriu.A fost napadita de tigani care s-au aciuat aici din toate colturile olteniei si au construit case fara aprobari si fara autorizatii iar de proiecte ,nici vorba.Acum terorizeaza toata comuna prin stricaciunile pe care le fac,ajungand sa sparga si crucile din cimitir pentru fier vechi,mai ales ca acum au ajuns cu cartierul la o aruncatura de bat de cimitir.De cai ,ce sa mai vorbim,toata ziua sunt pe holdele oamenilor iar ei de dimineata si pana seara sunt in carciumile din sat,cu mic cu mare.De unde bani??????......ei nu lucreaza iar pirandele nici atat,stau pe marginea santului cu berile in mana si cu limuzinele la scara primariei cand vin dupa ajutorul social.Pacat de casele (culele) boieresti,care s-au degradat,in care s-au filmat peliculele "Mitrea Cocor" si "Tanase Scatiu" in regia lui Dan Pita,cladirile sant lasate in paragina,desi sunt prinse in patrimoniul ahitectural national,in special Cula Cotofeanu.Pacat de plantatiile de vie,cabernet alb si cabernet negru,al caror vin era dus la export iar acum cresc maracini.Pacat de agricultura care s-a facut aici iar acum totul este o parloaga.Pacat de oamenii acestui sat care trebuie sa sufere din cauza lipsei de apa potabila pe care au distrus-o cei cu sondele de petrol iar acum oamenii stau cheremul unor politicieni care le dau apa in retea numai cand se apropie alegerile si care se bat cu pumnul in piept pentru a primi voturile lor.Comuna,are una dintre cele mai frumoase asezari ale doljului,18 km de craiova spre filiasi,la soseaua nationala si la calea ferata,unde opresc mai toate trenurile de calatori.Pacat de instalatiile de irigatii moderne care era intinsa din marginea Jiului si pana in dealul viilor,au fost distruse de tigani in totalitate dupa revolutie si a ajuns la fier vechi.Nimeni nu a fost prins si condamnat,nici macar o amenda,chiar daca unul dintre ei a fost gasit mort,electrocutat si lipit de barele transformatorului de inalta tensiune.Pacat ca platim dari ca sa putem avea politie!!!!!!!!pacat!pacat!pacat!............
Constantin I.
21 November 2012, 03:47
Domnule primar, domnilor consilieri,aţi "botezat" drumurile şi uliţele comunei cu denumiri de tot felul, dar nu aţi mai ţinut cont de vechile denumiri istorice ale satului, lucru care este foarte important şi de care oamenii nu sunt străini. Mai întâi, aceste denumiri trebuiau să aibă prioritate şi după aceea, printr-o consultare cu sătenii, mă refer la adevăraţii localnici (băştinaşi),să stabiliţi aceste denumiri.Câteva exemple:COTUL TEIŞENILOR(drumul care leagă "Fântâna Teişenilor" de "Fântâna Rece"), DRUMUL CATERGIULUI - (drumul care lega "Cătunul Teişenilor", aparţinător moşiei inginerului în construcţii Teişanu de "Cătunul Guguleni"aflat în centrul comunei şi care aparţinuseră, istoric, de moşia boierului Gugă Coţofeanu . Acest drum a fost ultimul inclus în intravilan ,în perioada comunistă, mai exact după "colectivizare" finalizându-se cu stabilizarea "rudarilor" şi construirea Căminului Cultural . "ULIŢA FÂNĂRIEI" sau "Drumul Cimitirului", mai târziu, după colectivizare, i s-a spus - "La Popicărie", aici a fost amenajată pentru mulţi ani, pista de popice a comunei. Întrecerile, erau adevărate sărbători sportive la sfârşit de săptămână. ( Este drumul care pleacă din dreptul Cuţii Conacului sau Culei Coţofenilor ce duce spre cimitir, iar mai nou la baza sportivă). "ULIŢA SÂRBILOR" - este drumul care duce de la "Prăvălia lu' Buiescu", pe sub coastă, până la "Fântâna Sârbilor", sau mai târziu "Fântâna Bisericii", de aici se ducea apă pentru botezul copiilor. Vizavi de casa lui Buiescu, pe colţul intersecţiei, era gheţăria acestui comerciant, iar în continuare, paralel cu drumul, spre primărie, a fost pe timpuri, o brutărie.Din această intersecţie şi până la această fântână, de unde drumul duce spre lunca Jiului, "au fost aşezţi, pe la 1830, câteva familii de sârbi, fugiţi de frica jafurilor turceşti. Aceşti străini au fost aşezaţi de către propietari, spre a popula satele şi a cultiva zarzavatul, pe care locuitorii pământeni nu ştiau
să-l cultive" (după cum reiese din documentele şi monografiile vremii). Aşa au luat fiinţă grădinile de zarzavat, pe toate cele trei moşii ale comunei, deoarece şi ceilalţi boieri de pe raza localităţii au primit sârbi, tocmai pentru această pricepere a lor într-ale grădinăritului. Fântăna Sârbilor, a fost amenajată, ca de alfel toate fântânile satului, pentru irigarea acestor grădini, care au continuat să existe şi pe timpul C.A.P (colectivului), dar care au fost distruse după revoluţia din 1989, avân aceeeaşi soartă ca plantaţiile de viţă de vie a satului. După 1900, urmează o nouă aşezare a sârbilor, de data aceasta, mari meşteri în construcţii. Majoritatea caselor din sat fiind construite de aceştia şi de urmaşii lor, fiind renumiţi pentru calitatea lucrărilor, atât în tâmplărie cât şi în zidărie. Îcă mai sunt familii care poartă numele de: Sârbu, Tudosie, Cristici, Istici, etc. Prin căsătorii mixte, căzuţi pe front pentru România în Primul şi al Doilea Război Mondial, alţii s-au risipit prin ţară, ducând numele acestor familii şi pe alte meleaguri, a dus la micşorarea numărului de famiilii ce poartă nume sârbeşti. În comună şi îmrejurimi,cel mai răspândit nume de familie este Istici, descendenţi ai lui Alexandru Istici(antrprenor-construcţii), stabilit în sat după 1900 şi căsătorit cu Ana (Anica)din neamul Cintienilor, de pe "Cotul Teşenilor". Toate familiile ce poartă acest nume, fie că sunt în judeţul Dolj, Cluj, Arad, au la origine, această familie. Deci, respectând denumirile vechi ale drumurilor, şi nu numai, înseamnă să respectăm istoria comunei. Legat de istoria mai recentă a comunei, consider că ar trebui menţionat pe siteul primăriei faptul că localitatea Coţofenii din Faţă, a redevenit, pe drept, după revoluţie,comuna Coţofenii din Faţă. A ajuns să fie sat în urma reorganizării administrativ - teritorială, în baza Legii nr. 2/februarie 1968, când pe nedrept, deşi din punct de vedere economic şi demografic, era superioară comunei Almăj, a fost ataşată acestei localităţi, care din punct de vedere administrativ, pentru satul Coţofenii din Faţă, a fost catastrofal. Atunci a ajuns C.A.P-ul "Înainte" din Coţofeni să fie tras la fund de datoriile C.A.P-ului din Almăj, şi multe altele. Consider că denumirea de "străzi", pentru toate drumurile şi uliţele satului, poate este prea pretenţioasă.

Afisez rezultatele 0-2 dintr-un total de 2
  • 1


Ati fost aici ? Scrieti-va parerea!

Toate campurile sunt obligatorii!



   Vezi regulile pentru comentarii