Loading

Tăşnad

Orasul Tăşnad este situat in judetul Satu Mare.


ref: 1504

Comentarii pentru Tăşnad


Afisez rezultatele 0-2 dintr-un total de 2
  • 1


catalin
6 February 2010, 22:59
Tăşnad

Muzeul Orăşenesc Tăşnad este amenajat în Castelul Cserey Fischer(reconstruit în anul 1771, vechea clădire având o funcţie rezidenţială boierească).Cuprinde 4 săli expoziţionale, grupate pe două secţii: arheologie cu istorie locală şi etnografie.Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, predominând elemente creative de tip tradiţional.Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe.În acest sens, sălile expoziţionale prezintă principalele ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea, îndemânarea arhaică şi măiestria meşterului ţăran.

Patrimoniul arheologic al oraşului cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, epoca bronzului şi perioada dacilor liberi.Diverse obiecte şi documente din epoca feudală şi epoca modernă întregesc colecţia de istorie.Regiunea etnografică a Tăşnadului este parte componentă a zonei de "Codru", având pe lângă particularităţile proprii, şi elemente etnoculturale specifice Sătmarului şi Sălajului.În circuitul expoziţional este inclusă şi o sală de expoziţii temporare, care prezintă cele mai semnificative aspecte din istoria oraşului şi a judeţului.
Expoziţia de etnografie cuprinde o gamă variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc şi ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tăşnad, Vama, Băiţa, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiţionale şi unelte mesteşugăreşti.Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, industria casnică textilă din zona Tăşnadului a produs valori artistice de un remarcabil rafinament.Prin varietatea obiectelor expuse (ştergare, aşternuturi de pat, feţe de masă, feţe de pernă, costume populare), prin gama largă de motive decorative utilizate, colecţia de textile a muzeului este purtătoarea unor creaţii artistice deosebit de valoroase.

Biserica Ortodoxă Tăşnad

Această catedrală a fost construită în 1893, în locul unei biserici din lemn ce funcţionase ca şi biserică greco-catolică.În 1988 se pune ilegal temelia unei noi biserici, mai încăpătoare, necesară comunităţii ortodoxe din acea vreme.Biserica are planul şi forma de cruce în stil neobizantin.În interior are boltă şi este pictata în frescă.Iconostasul este impozant şi sculptat în lemn de stejar de către meşterii moldoveni.

Biserica ReformatăTăşnad

Face parte din categoria bisericilor cu absidă pentagonală, cu ferestre ogivale ornamentate cu motive traforate.Este un monument istoric construit în anul 1476, sub domnia episcopului Vingradi Gerep Laszlo, rudă cu regele Matei Corvin.Biserica, realizată în stilul gotic târziu, a fost renovată de mai multe ori, păstrându-şi totuşi dimensiunile şi stilul iniţial.Turnul a fost construit între anii 1814-1821 în stil baroc nou.Are două clopote, realizate în 1823, respectiv 1843.

Biserica Greco-Catolică
Ridicată în anul 1996, linia sa arhitectonică are simbol triunghiul, figura ce în creştinism reprezintă Sfânta Treime.Fiecare latură întruchipează o persoană divină:Tatăl, Fiul şi Sf.Spirit.La subsol este amenajat un amfiteatru destinat unui program pentru tinerii creştini.



Biserica Romano-Catolică
Reconstruită în anul 1903, are înălţimea turnului de 42 de m.Altarele au fost confecţionate în Budapesta.Statuile sculptate în lemn sunt lucrate în Tirolia şi Moravia (1913-1917).Parohia are trei capele: Capela Sf. Ana (1823), Capela Sf.Antoniu (1908) şi Capela Sf.loan(1829).
calin( pt.strandul termal)
27 March 2010, 06:29
Stimati colegi,

Ma numesc Dorgo Calin si sunt de 25 de ani medic balneolog si de recuperare medicala in Tg.Mures.
In 2002 am scris cartea „Transilvania,un Eldorado balnear?” iar in 2005, cartea „Salinoterapia la domiciliu”, carte dupa care in tara noastra au aparut 35 de saline artificiale. In prezent scriu o a treia carte (2009-2010) despre renasterea turismului balnear romanesc. V-as ruga cu multa amabilitate daca ati putea sa-mi transmiteti cateva informatii actuale despre statiunea (localitatea) Dv balneara. Cartea va fi puternic sponsorizata deci, ceea ce-mi veti comunica va ajunge la urechea multor pacienti si oameni de afaceri.
Iata cateva intrebari:
1.-Era “manageriatul” unei locatii balneare mai usor inainte de 1989? A scazut nr de turisti autohtoni si straini in statiunea Dv, dar personalul hotelier si medical? Cauzele? Ati primit cadre noi, specializate, atat pe relatia turistica cat si pe cea medicala? Ati primit ajutor (atunci cand a fost necesar) de la Ministerul Sanatatii sau Institutul de Balneo-fizioterapie Bucuresti?
2.-Functionati in sistem privat, mixt sau exclusiv in „sistem de stat”, prin trimitere prin contract de pacienti de catre Ministerul Muncii si Asigurarilor Sociale (exceptand unele statiuni ce apartin de M.AP.N, JUSTITIEI, ROMTELECOM,etc) ?
3.-Functionarii ce deservesc statiunea (localitatea) DV balnearea, sunt motivati sa lucreze in acel loc? (stimulente prin reducere la cazare, masa , decontarea combustibilului in caz de naveta? Sunt ei mai ales localnici?Aveti lipsa de cadre medicale?
4.-Cum vedeti Dv atragerea turistilor romani si straini in zona?
-prin ameliorarea serviciilor de tot felul, prin investitii pentru repararea bazelor de tratament,aparatura medicala si spatiilor de cazare sau restauratie invechite (cine sa le faca? Primaria, Prefectura, Ministerul Turismului, managerii DV prin atragerea fondurilor europene?),
-prin publicitate masiva pe Internet, pachete balneo-turistice avantajoase?
-prin ameliorarea infrastructurii rutiere, angajare de tineri cu studii superioare in management si orice alte servicii, inclusiv personal medical calificat, diversificarea ofertei balneo-turistice?
-permanentizarea statiunilor balneare sezoniere?
5.-alte idei si propuneri
V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati putea raspunde la aceste intrebari pana in luna august (moment in care imi voi fi terminat si eu periplul meu prin cele 120 de statiuni si localitati balneare). Consider neverosimil faptul ca Ungaria , spre exemplu, tara fara munte si mare, reuseste sa aiba venituri din balneoturism de 3 ori mai mari decat tara noastra, unde salasuiesc 1/3 din resursele balneo-minerale ale Europei, iar directorul mega-firmei germane TUI (Turismus und Urlab International) a afirmat ca litoralul romanesc se afla cu 8 ani in urma celui bulgaresc.
Sunt convins ca impreuna vom gasi raspunsuri si solutii la toate aceste intrebari si vom face cativa seriosi pasi inainte in dezvoltarea turismului balnear al tarii noastre.
Cartea “Renasterea turismului balnear romanesc” va aparea in luna septembrie,a.c., nu va avea pret, (precum nu au avut nici cele anterioare), fiecarea statiune sau localitate balneara va primi cate un exemplar.
Cu stima, Dr.Dorgo Calin

Afisez rezultatele 0-2 dintr-un total de 2
  • 1


Ati fost aici ? Scrieti-va parerea!

Toate campurile sunt obligatorii!



   Vezi regulile pentru comentarii