Băile Olănești
Statiunea balneoclimaterica Băile Olănești se afla la 18 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, la 475 m altitudine la poalele Muntilor Capatanii pe raul Olănești. Are o populatie de aproximativ 4800 de locuitori si are in subordine administrativa localitatile: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Mosoroasa, Olănești, Pietrișu, Tisa.
Localitatea este mentionata documentar pentru prima data in anul 1527 intr-un hrisov emis de Radu de la Afumați. In 1837, in prima carte de balneologie romaneasca Olanesti este mentionat ca statiunea cu cele mai multe izvoare minerale din România. In 1873 la Expozitia Internationala de la Viena apelor minerale de aici li se atribuie medalia de aur, fiind comparate (din punct de vedere al eficientei curative) cu apele de la Baden Baden, Karlsbab si Aix-les-Bains.
Statiunea Băile Olănești este favorizata de un climat cu ierni blande si veri racoroase (medie temperaturii lunii iulie este de 21 grade Celsius iar cea a lunii ianuarie este de -2,5 grade Celsius). Aerul este puternic ozonizat si lipsit de particule in suspensie.
Apele minerale din statiune sunt de mai multe categorii: sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, calcice, magneziene, oligominerale, hipotone, hipertone, izotone si sunt utilizate cu precadere in cura interna pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv (gastrite cronice, constipatie cronica, colite), ale rinichilor, cailor urinare (litiaza renala), afectiuni hepato-biliare (colecistita cronica, hepatita cronica, dischinezie biliara), afectiuni metabolice si de nutritie.
Instalatiile de tratament din statiune sunt cele pentru bai calde cu apa minerala la cada, pentru hidro-termoterapie, electro-fizioterapie si buvete pentru cura interna.
Cum ajungeti in Băile Olănești
Cu autoturismul
Prin DN 7 (E15) de la București sau Sibiu pana la Râmnicu Vâlcea apoi DN64 pana in statiune.
Cu trenul
Prin gara Râmnicu Vâlcea pe linia feroviara Piatra Olt - Podu Olt si de acolo cu mijloace auto pana in statiune.
Cu avionul
Prin aeroporturile din București sau cel din Sibiu si de acolo cu mijloace auto pana in statiune.
ref: 400
CAPRIORU MIHAELA
Izina mirela
MARIA
irina state
calin
Ma numesc Dorgo Calin si sunt de 25 de ani medic balneolog si de recuperare medicala in Tg.Mures.
In 2002 am scris cartea „Transilvania,un Eldorado balnear?†iar in 2005, cartea „Salinoterapia la domiciliuâ€, carte dupa care in tara noastra au aparut 35 de saline artificiale. In prezent scriu o a treia carte (2009-2010) despre renasterea turismului balnear romanesc. V-as ruga cu multa amabilitate daca ati putea sa-mi transmiteti cateva informatii actuale despre statiunea (localitatea) Dv balneara. Cartea va fi puternic sponsorizata deci, ceea ce-mi veti comunica va ajunge la urechea multor pacienti si oameni de afaceri.
Iata cateva intrebari:
1.-Era “manageriatul†unei locatii balneare mai usor inainte de 1989? A scazut nr de turisti autohtoni si straini in statiunea Dv, dar personalul hotelier si medical? Cauzele? Ati primit cadre noi, specializate, atat pe relatia turistica cat si pe cea medicala? Ati primit ajutor (atunci cand a fost necesar) de la Ministerul Sanatatii sau Institutul de Balneo-fizioterapie Bucuresti?
2.-Functionati in sistem privat, mixt sau exclusiv in „sistem de statâ€, prin trimitere prin contract de pacienti de catre Ministerul Muncii si Asigurarilor Sociale (exceptand unele statiuni ce apartin de M.AP.N, JUSTITIEI, ROMTELECOM,etc) ?
3.-Functionarii ce deservesc statiunea (localitatea) DV balnearea, sunt motivati sa lucreze in acel loc? (stimulente prin reducere la cazare, masa , decontarea combustibilului in caz de naveta? Sunt ei mai ales localnici?Aveti lipsa de cadre medicale?
4.-Cum vedeti Dv atragerea turistilor romani si straini in zona?
-prin ameliorarea serviciilor de tot felul, prin investitii pentru repararea bazelor de tratament,aparatura medicala si spatiilor de cazare sau restauratie invechite (cine sa le faca? Primaria, Prefectura, Ministerul Turismului, managerii DV prin atragerea fondurilor europene?),
-prin publicitate masiva pe Internet, pachete balneo-turistice avantajoase?
-prin ameliorarea infrastructurii rutiere, angajare de tineri cu studii superioare in management si orice alte servicii, inclusiv personal medical calificat, diversificarea ofertei balneo-turistice?
-permanentizarea statiunilor balneare sezoniere?
5.-alte idei si propuneri
V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati putea raspunde la aceste intrebari pana in luna august (moment in care imi voi fi terminat si eu periplul meu prin cele 120 de statiuni si localitati balneare). Consider neverosimil faptul ca Ungaria , spre exemplu, tara fara munte si mare, reuseste sa aiba venituri din balneoturism de 3 ori mai mari decat tara noastra, unde salasuiesc 1/3 din resursele balneo-minerale ale Europei, iar directorul mega-firmei germane TUI (Turismus und Urlab International) a afirmat ca litoralul romanesc se afla cu 8 ani in urma celui bulgaresc.
Sunt convins ca impreuna vom gasi raspunsuri si solutii la toate aceste intrebari si vom face cativa seriosi pasi inainte in dezvoltarea turismului balnear al tarii noastre.
Cartea “Renasterea turismului balnear romanesc†va aparea in luna septembrie,a.c., nu va avea pret, (precum nu au avut nici cele anterioare), fiecarea statiune sau localitate balneara va primi cate un exemplar.
Cu stima, Dr.Dorgo Calin