Călimăneşti
- Tip localitate: Orașe
- Localitate: Călimăneşti (Localități componente:Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păuşa, Seaca)
Fotografii
- Trimite o fotografie
Orasul Călimăneşti impreuna cu localitatea componenta Căciulata formeaza statiunea balneoclimaterica Călimăneşti-Căciulata aflata la o altitudine de 260 de metrii pe cursul raului Olt in depresiunea subcarpatica Jiblea, la 18 km nord de resedinta de judet Râmnicu Vâlcea. Populatia orasului este de 8850 de locuitori si are in subordine administrativa localitatile: Căciulata, Jiblea Noua, Jiblea Veche, Păuşa, Seaca.
Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1386 insa pe teritoriul localitatii componente Păuşa au fost descoperite urmele unei vechi asezari romane ce purta numele de Arutela sau Alutela. In anul 1890 Călimăneşti-Căciulata devine statiune iar in anul 1927 Călimăneşti primeste statutul de oras.
Climatul specific de adapost cu veri racoroase si ierni blande precum si apele minerale descoperite in 1827 (sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, clorurate, bromurate) sunt factorii naturali de cura ai statiunii. Insusi imparatul Napoleon al III -lea al Frantei a folosit pentru cura apele minerale imbuteliate aici.
Principalele afectiuni tratate la Călimăneşti-Căciulata sunt bolile sistemului digestiv (gastrite cronice, constipatie cronica, colite), cele hepato-biliare (dischinezie biliara, colecistita cronica ), bolile de nutritie si metabolice (diabet zaharat, obezitate), afectiunile renale si ale cailor urinare (litiaza renala, infectii urinare). De asemenea se trateaza si bolile reumatismale degenerative si abarticulare, bolile ginecologice (sindrom ovarian de menopauza).
Instalatiile moderne de tratament si procedurile aplicate aici cuprind: baile cu ape minerale, aerosoli si inhalatii, electroterapie, hidroterapie, buvete, gimnastica medicala, masaj, aerohelioterapie.
La Călimăneşti-Căciulata functioneaza si un sanatoriu pentru copiii cu sechele dupa hepatita epidemica precum si un sanatoriu pentru bolnavii de silicoza.
Cum ajungeti in Călimăneşti-Căciulata
Cu autoturismul
Prin DN7 (E15) de la Bucureşti, Sibiu, Râmnicu Vâlcea sau Piteşti.
Cu trenul
Prin gara Călimăneşti pe linia Podu Olt - Piatra Olt
Cu avionul
Prin aeroporturile din Bucureşti sau prin cel din Sibiu si de acolo cu mijloace auto sau feroviare.
Info utile
Localitati in subordine administrativa:
- Căciulata
- Jiblea Noua
- Jiblea Veche
- Păuşa
- Seaca
Denumire din perioada romana: Arutela sau Alutela
ref: 391
cane beatrice elisabeta
calin
Ma numesc Dorgo Calin si sunt de 25 de ani medic balneolog si de recuperare medicala in Tg.Mures.
In 2002 am scris cartea „Transilvania,un Eldorado balnear?” iar in 2005, cartea „Salinoterapia la domiciliu”, carte dupa care in tara noastra au aparut 35 de saline artificiale. In prezent scriu o a treia carte (2009-2010) despre renasterea turismului balnear romanesc. V-as ruga cu multa amabilitate daca ati putea sa-mi transmiteti cateva informatii actuale despre statiunea (localitatea) Dv balneara. Cartea va fi puternic sponsorizata deci, ceea ce-mi veti comunica va ajunge la urechea multor pacienti si oameni de afaceri.
Iata cateva intrebari:
1.-Era “manageriatul” unei locatii balneare mai usor inainte de 1989? A scazut nr de turisti autohtoni si straini in statiunea Dv, dar personalul hotelier si medical? Cauzele? Ati primit cadre noi, specializate, atat pe relatia turistica cat si pe cea medicala? Ati primit ajutor (atunci cand a fost necesar) de la Ministerul Sanatatii sau Institutul de Balneo-fizioterapie Bucuresti?
2.-Functionati in sistem privat, mixt sau exclusiv in „sistem de stat”, prin trimitere prin contract de pacienti de catre Ministerul Muncii si Asigurarilor Sociale (exceptand unele statiuni ce apartin de M.AP.N, JUSTITIEI, ROMTELECOM,etc) ?
3.-Functionarii ce deservesc statiunea (localitatea) DV balnearea, sunt motivati sa lucreze in acel loc? (stimulente prin reducere la cazare, masa , decontarea combustibilului in caz de naveta? Sunt ei mai ales localnici?Aveti lipsa de cadre medicale?
4.-Cum vedeti Dv atragerea turistilor romani si straini in zona?
-prin ameliorarea serviciilor de tot felul, prin investitii pentru repararea bazelor de tratament,aparatura medicala si spatiilor de cazare sau restauratie invechite (cine sa le faca? Primaria, Prefectura, Ministerul Turismului, managerii DV prin atragerea fondurilor europene?),
-prin publicitate masiva pe Internet, pachete balneo-turistice avantajoase?
-prin ameliorarea infrastructurii rutiere, angajare de tineri cu studii superioare in management si orice alte servicii, inclusiv personal medical calificat, diversificarea ofertei balneo-turistice?
-permanentizarea statiunilor balneare sezoniere?
5.-alte idei si propuneri
V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati putea raspunde la aceste intrebari pana in luna august (moment in care imi voi fi terminat si eu periplul meu prin cele 120 de statiuni si localitati balneare). Consider neverosimil faptul ca Ungaria , spre exemplu, tara fara munte si mare, reuseste sa aiba venituri din balneoturism de 3 ori mai mari decat tara noastra, unde salasuiesc 1/3 din resursele balneo-minerale ale Europei, iar directorul mega-firmei germane TUI (Turismus und Urlab International) a afirmat ca litoralul romanesc se afla cu 8 ani in urma celui bulgaresc.
Sunt convins ca impreuna vom gasi raspunsuri si solutii la toate aceste intrebari si vom face cativa seriosi pasi inainte in dezvoltarea turismului balnear al tarii noastre.
Cartea “Renasterea turismului balnear romanesc” va aparea in luna septembrie,a.c., nu va avea pret, (precum nu au avut nici cele anterioare), fiecarea statiune sau localitate balneara va primi cate un exemplar.
Cu stima, Dr.Dorgo Calin